Lycosa Signoriensis

Cel mai mare paianjen de la noi, pitic si el fata de neamurile lui de prin tarile departate, calde, este tot un Lycosa. Dracii de copii il scot din pamint cu o bombita de ceara, pusa la capatul unei bucati de sfoara.

Femeia paianjenului sta pitulita ia fundul unui cotlon destul de larg sapat in pamint cu multa cazna. Crezind ca e un musafir nepoftit, paianjenul se repede cu cangile gata de atac. Le infunda in ceara din care nu le poate lesne scoate. Copiii simt greutatea paianjenului agatat de bombita, dupa cum se intinde sfoara; cu o smucitura trag repede dihania paroasa, negrie, care nu are vremea sa se intepeneasca de peretele cotlonului cu picioarele. Tras la lumina zilei, deprins cu intunerecul, se opreste uluit. Se stringe ghem, isi ridica putin pieptul in sus, gata de atac. Atunci il poti observa in tihna. E ca un ursulet, cu pieptul si pintecele paros, cu picioarele zdravene. Poti sa-i observi si cangile de la gura, in virful carora e deschiderea ghindurii cu otrava. Sint ca lama unui cutitas, scoasa din plasele. Ii mai poti vedea ochii mari, holbati. In totul e unul din cei mai respingatori paianjeni ca infatisare, umflat, cu picioarele terminate cu cite 2 cangi, cu trupul numai peri.

Copiii il scot din culcusul lui si cu apa, in loc de bombita de ceara. Amenintat sa fie inadusit, iese la fata dupa aer, caci paianjenii toti respira prin niste tevi נtrahee ׬ dar si prin niste buzunare asemenea plamanilor de la animalele superioare dar cu cateva deosebiri notabile ca : Aceste cavitati cu rol respirator, intilnite la arahnide (nu numai la paianjeni), s-au format din branhiile unor stramosi acvatici, care s-au adaptat la mediul terestru. Őlaminii" arahnidelor contin niste lamele (filotrahei) prin care se face schimbul de gaze. Aerul patrunde in Űlamini" prin cite o crapatura. in afara de Űlamini", arahnidele pot avea si nu sistem traheal asemanator cu cel al insectelor. La acesta comunicarea cu exteriorul se face prin niste orificii numite stigme .

Lycosa Signoriensis face parte din neamul paianjenilor-de-pamint .

Prin tinuturile calde traiesc paianjeni asa de mari נaproape un decimetru e, incit se incumeta sa atace chiar o sopirla ori si o vrabie, pe care o ucid indata cu otrava ce iese din virful cangilor, adevarate ghiare de carnivore.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK