Vetriga ( Ephemera vulgata )

Cel mai curios reprezentant la noi al acestei grupe este efemera, VETRIGA ( Ephemera vulgata ).
Pe la inceputul verii, in lungul Bistritei, al Dunarii ca si al altor riuri, asisti la un spectacol din cele mai surprinzatoare. Prin aer flutura mii si mii de insecte gingase ca niste  fulgi de zapada. Nu cad din cer, ci s-au ridicat din zbuciumul valurilor. Cu atit e mai feeric spectacolul, cu cit se intimpla, de regula, cum se lasa amurgul si numai sus, pe virf de munte, lumineaza o dunga din soarele asfintit sau cind luna plina cerne in aer o lumina fosforescenta. Fulgii vii se zbat cit se zbat si apoi se lasa pe ape. A doua zi acopera drumurile, ca si fata riului. Nu mai misca. Devin prada pasarilor, bucuroase ca le-au cazut mana din cer; mai bucurosi sint pestii ca le vine de-a gata o mincare atit de aleasa indeosebi pastravii fac tumbe in apa, venind de la adinc ca sa inghita trupurile inca nu de tot rigide ale gustoaselor insecte.
Spre seara ies din imbracamintea nimfei, din apa. Zboara in placerile nuntii citeva ceasuri. Dupa imperechere barbatii cad ca trasniti la pamint. Mor in ultimele zvicnituri de fericire. Femeile mai traiesc doar atita cit leapada ouale la fata apei. Mor si ele indata.
Traiesc viata ideala. N-au nevoie sa manince, caci, pentru cele citeva ore de viata, au provizii in trup. Nici n-ar putea minca. Gura le e ca si cusuta.
Sint fapturi gingase, dantela fina de matasa. Trupul e lungaret, subtirel si terminat la virful cozii cu un smoc de perisori lungi, albi ca egreta. Au aripi mari, cafenii deschis cu nervuri si pete mai inchise, dar care in intunericul serii par albe, iar cind joaca in purpurul razelor de la asfintit par batute-n aur.
Daca adultii traiesc numai cit tine zborul nuntii, in schimb larvele au viata lunga, ascunse in milul de pe linga malurile apelor. Parintii sint copiii aerului; puii cunosc intunericul cotloanelor ce le sapa si pentru care au la cap un sfredelus cu 2 virfuri, iar picioarele de dinainte ca niste sape de cirtita. Seamana mai degraba cu o urechelnita, mai ales ca la coada au trei prelungiri subtiri. De o parte si de alta a pintecului au niste foite respiratorii. Larvele traiesc in milul apelor 2׳ ani; de aceea roiul de vetrige nu e in toti anii la fel de numeros. Cind e sa se nasca adultul, nimfa iese din apa, se urca pe buruieni. Coaja de chitina plesneste la spate si iese o insecta inaripata; dupa o napirlire isi ia zborul in vazduh cu haina curata, neatinsa. Asa se lamureste de ce pe buruienile de pe linga riurile unde zbor vetrigele sau pe fata apelor se gasesc mii si mii de camasi goale, cu forma insectei, hainele lasate de mire si mireasa inainte de a apuca drumul de nunta.
Pe la noi oamenii admira numai spectacolul in adevar unic ce-l procura nunta vetrigelor. Cel mult folosesc iesirea lor ca sa prinda mai lesne pestele de la adinc, atras la fata. Iarasi mai folosesc larva, ca nada in undita. Pe aiurea, oamenii sint mai practici. Aprind felinare in calea rolurilor de efemere. Acestea sint atrase de lumina, se ingramadesc si sint prinse. E hrana minunata pentru pasari.
Roiurile de ťfemere", sub care se cuprind diferite genuri, sint de altfel enorme. intr-o calatorie pe Marea Neagra, sau intilnit ca un nor des, peste 1000 insecte pe mc. Coverta vaporului ca si pontoanele pare ca erau ninse de invalisurile fragile din care au iesit insectele.
Erau roiuri de Palingenia longicauda a caror larve isi sapa galerii in mil la nivelul apei, asemenea unor coropisniti. Dupa ce traiesc citiva ani sub forma de larva, dainuiesc apoi ca nimfe. Dupa o noua napirlire, din nimfa iese stadiul premergator (subimago) adultului. De aceea in vremea cind " rusaliile " ies din valuri fata apelor se acopera si de resturile nimfei, ca si de trupurile insectei, care moare de indata ce a depus ouale.
Pentru pesti si pentru pasari ele constituie o adevarata mana cereasca. Prin multimea lor pot servi si ca ingrasaminte.
Neamurile efemerii sint destul de numeroase si la noi. Larvele lor alcatuiesc o insemnata hrana pentru pesti. Adultii traiesc, mai la toate, putina vreme. Larvele insa isi duc viata lor proprie indelung, in apa. De aceea se observa la ele tot soiul de adaptari fie ca sa reziste la iuteala apei, fie ca sa-si apere pielea. Larva unei efemere carpatice, din apele Bucegilor, au delicate palete laterale pentru respirat. Larva efemerei Ecdyonurus, de prin apele iuti de la Sinaia, ca sa reziste curentului, pe linga forma latita a corpului, se tin de pietricelele de pe fund prin cangi ascutite de la picioare,face parte din ordinul ODONATA.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK