Calugarita (Mantis religiosa)

Scris de: Seceleanu Cristian

TAGURI

Una din cele mai curioase insecte de la noi, si ca infatisare si ca obiceiuri este Calugarita (Mantis religiosa ), Face parte din ordinul  Mantodea. De altfel e reprezentanta in partile noastre a unui neam de insecte mai numeros in tarile calde, vestite prin originalitatea formelor si a obiceiurilor. Unele seamana cu niste crengute uscate, altele cu niste flori boghios colorate. Fie pentru a se apara impotriva dusmanilor, fie pentru a insela la rindul lor pe victime, reprezinta formele cele mai perfectionate de mimetism, Aceste forme de mimetism sint prezente la fasmide, insecte cu reprezentanti in regiunile tropicale si subtropicale .

Si calugarita are unele obiceiuri stranii. Traieste prin pajistile inflorite din tinuturile mai calde, cum e Dobrogea, pe dunele de la Hanul Conachi, in Tecuci, ori in Cimpia ardeleana. Are un corp lungaret, cu picioare zvelte, dar zdravene, cu pieptul ingust si, lung de pare git, cu capul mare, cu doi ochi holbati.

Cind pindeste, se sprijina pe ultimele doua perechi de picioare lungi si subtiri, cracanate. Trupul ia astfel o pozitie oblica, cu pieptul si capul ridicat, iar picioarele de dinainte mai zdravene stau incrucisate, cum obisnuiesc calugaritele sa-si tina miinile in biserica.

Insecta sta de pinda. Capul il poate suci in toate partile, asa incit trupul ramine ca o stana de piatra, dar insecta vede tot ce e in jurul ei. Nemiscata, nu da de banuit nimic celorlalte insecte, care zboara fara sa le treaca prin minte ce le asteapta in cale. De cum s-au apropiat de calugarita, ca fulgerul isi intinde laba si apuca insecta din zbor, intre brat si antebrat; aceste doua parti ale picioarelor de dinainte au peri ascutiti pe margine ca niste dinti de sirma si se pot inchide ca o lama de cutit in plaselele ei. Repede duce prada la gura, o maninca lacom, isi curata bratele de resturile aninate de vreun spin al bratului si iarasi se pune la pinda. Se citeaza cazuri cind o asemenea calugarita a prins in gheare si o sopirlita, mancind-o ca o fiara.

Neamurile ei mai mari din zonele tropicale se incumeta sa prinda si o pasare din zbor.

Totul in viata acestei insecte este curios. Lupta barbatilor ar putea aminti luptele dintre cocosi, care procura atita distractie la unele popoare. Asemuindu-le cu oamenii, crezi ca ai inainte lupta ce se dadea in evul mediu intre cavaleri imbracati in zale, dovedind maiestria cu care minuiau sulitele.

Pana si in depunerea oualor au anumite curiozitati. Ouale sint ingramadite in jurul unei crengute, invaluite intr-o anumita imbracaminte, dar asa orinduita incit puii, aproape in totul  asemanatori  parintilor, ies  numai pe o anumita parte a cuibului.

 

0 COMENTARII

LASA UN COMENTARIU