Pisica-salbatica (Felis silvestris)

Scris de: Seceleanu Cristian

De aceea reprezentantul tigrului, al leului, al panterei si al celorlalte carnivore agere, la noi, nu este nici ursul, nici lupul, ci pisica-salbatica (Felis silvestris), raspandita in toate padurile din tara, de la munte si pina-n salciile din Balta Dunarii. E un animal destul de mare caci masoara cu coada cu tot si peste un metru (1,20 m). La infatisare nu se prea deosebeste de un motan, cu blana moale, deasa, cenusie. La fata e ceva mai roscat, ca si pe dosul urechilor. Aduce insa aminte, pe restul trupului si ceva de tigru, prin niste dungi mai negre in lungul sirei spinarii, din care se lasa spre pintece altele mai sterse. Se mai deosebeste de pisica domestica prin coada mai stufoasa, ca retezata la virf.

Cit e ziua, sta ascunsa in scorbura unui copac, sub o stinca, in vreun desis. Dormiteaza si toarce ca si neamul ei din casa.

De cum se lasa amurgul, se scoala, se intinde, isi dezmorteste picioarele, isi spala cu limba blana si e gata de pinda. Iepurele nu e sigur in culcusul lui, nici veverita sus, ascunsa printre crengile stufoase. Pisica-salbateca sare de minune, se catara in arbori, dupa cum la nevoie inoata si nu-si intoarce capul, cind e flaminda se da la un peste proaspat. Ba uneori indrazneste sa se repeada si la un vitelus de cerb. Are gheare atit de ascutite, incit cind a sarit in spatele bietei prazi i-a si rupt carotida de la git. De a dat gres, nu se indaratniceste sa urmareasca victima; ca si pisica din casa se mingiie lingindu-si botul si virful degetelor, asteptind rindul altei victime.

Imperecherea se face primavara, cu acelasi miorlait galagios si "stupit" intre rivali, ca si la pisicile noastre. Pisoii, de cum fac ochi, se deprind sa se acatere si sa se joace pe crengile copacilor, dar mai ales sa se pituleze asa incit e greu sa-i zaresti. E un obicei de aparare chiar al celor batrini. Se intind cit sint de lungi pe dosul crengii, incit se cere ochi ageri ca sa-i descoperi.

Vinatoarea de pisici nu e tocmai usoara. In furia ei, se da si la om, iar cu cainii duce razboi crincen. Cel mai adesea cainele este invins sau macar cu ochii crapati.

E un animal stricator, dupa unii. In Delta Dunarii s-au gasit cite 5—6 lisite numai cu gitul rupt, provizii pentru vreme rea, cind apele umflate nu-i vor da ragaz sa vineze lesne. E semn ca e si prevazator.

Dupa altii e folositor prin stirpirea soarecilor-de-cimp si al altor rozatoare, dusmanii agricultorilor.

0 COMENTARII

LASA UN COMENTARIU