Prepelita (Coturnix coturnix)

Scris de: Seceleanu Cristian

Face parte din Familia Phasianidae.

Cind toate celelalte pasari, spre seara, au amutit, iar ceata amurgului se  lasa peste cimpurile ruginite de spicul gata sa fie secerat, glasul prepelitei (Coturnix coturnix),auzit ca  pit-palac, pit-palac, strabate linistea campurilor.

Una pe alta se ingana,se cheama.Locul lor de odihna e in ogorul de griu ori secara. Acolo, undeva, intr-o scobitura de pamint, pe o gramajoara de paie uscate, isi pune ouale de doua ori pe vara, din care ies puisori draguti, care furnica drept ca soriceii, printre plaiurile de griu.

Vine la noi nu prea devreme,in orice caz mai tirziu decit alte pasari calatoare, abia prin Aprilie  isi alege locuri uscate, semanate cu cereale sau pasunile cu iarba inalta. Acolo, in umbra plaiurilor, isi duce viata; Nu-i place sa se arate, prea mult la lumina, nici sa zboare fara de nici un rost.E satula de drumul lung ce-l are de facut inspre toamna, cu peripetiile povestite de atitea ori.

Se aduna asa de multe la plecare, catre regiunile mediterane, unde popoposesc inainte de a trece in Africa, incit la fiecare pas, in cimpiile Greciei sau ale Italiei de Sud, tisneste pe linga picior cite o prepelita pitita la umbra unui bulgare de pamint sau al unui tufis de iarba. Cu miile sint prinse si vinate. Se spune ca la Roma se vindeau mii intr-o singura zi - apreciere exagerata binenteles .

 Vine dupa aceea trecerea apei. Daca e vintul prielnic calea-valea;intr-o noapte pot trece de la un tarm la altul, cazind asa de obosite pe coasta Africii, incit se pot prinde cu mana. Cind se stirneste in drum o furtuna,e vai si amar de capul lor. Nu pot tinea de oboseala, se ratacesc, zboara in loc, se lasa pe insule,pe corabii sau chiar pe apa,inghitite de valuri.E o intreaga batalie cu elementele naturii, din care putine ies invingatoare. Au de ce sa se ingrijeasca,deci,sa cloceasca de doua ori pe vara si cit mai multe oua.

Prepelitele insa nu pot fi luate drept pilda de buna casnicie. Dupa ce prepelita se pune la clocit, barbatul nici nu vrea sa stie de ea,ci se duce in treaba lui,e poligam ca si cocosul. Pe seama bietei mame ramine grija copiilor si apararea lor contra numerosilor dusmani.De altfel, dusmani au si pe la noi,cita frunza si iarba.

0 COMENTARII

LASA UN COMENTARIU