Cioara neagra de semanatura (Corvus frugilegus frugilegus )

Cioara de semanatura este prezenta pe tot teritoriul tarii noastre incepand din zona de stepa si pana in zona de crestere a fagului.

Adultul are culoarea neagra cu reflexe metalice albastru-violet .Picioarele ,ciocul sunt tot de culoare neagra . Ciocul lung si puternic este de culoare neagra si pare putin supradimensionat pentru corpul pasarii. Coada este bine definta si usor  rotunjita fiind acoperita mai bine de jumatate cu varful aripilor. Uneori se pot observa si unele ciori care nu sunt complet negre ,ele avand diverse nuante dar totusi foarte inchise la culoare cum ar fi  brun, cenusiu. Lungimea corpului la cioara adulta este de 50-55 centimetri lungime.Femela depune oua fumuriu-verde deschis  fiind presarate cu pete de culoare cafeniu –verzuie si negre .Marimea oualor este cuprinsa intre 38-42 milimetri lungime.

Dupa eclozarea oualor ies puii care la inceput sunt ceva mai diferiti dar la numai 3 saptamani de la iesirea din ou puii de cioara incep incetisor sa semene din ce in ce mai bine cu parintii lor .

Ca si daunator isi face simtita prezenta primavara cand in semanaturile de cereale  ca cele de porumb, grau, orz, ovaz se pot observa niste gauri care sunt sapate cu ciocul si apoi scormonite cu picioarele pen¬tru a scoate semintele abia incoltite sau inca neincoltite .Dupa o vreme de la rasarirea plantelor se poate observa cu usurinta locurile un au stat si scorminit stolurile de ciori deoarece in lanul de cereale raman goluri ramase in urma hranirii ciorilor .

Deasemenea in timpul verii si toamana cand porumbul este in parg stiuletii de porumb atacati au panusile de pe varfuri rupte iar boabele de pe varful stiuletilor sunt mancate pana aproape de jumatatea stiuletelui  .

Cioara de semanatura este prezenta pe tot teritoriul tarii noastre incepand din zona de stepa si pana in zona de crestere a fagului.

Toamna ciorile se aduna in stoluri mari inaintea migrarii pentru iernare in tarile din vest si sud vest .Totusi ciorile au o extraordinara rezistenta la frig.

De obicei noaptea ciorile se strang in stoluri in arbori in padure sau liziere ori copaci razleti unde innopteaza pana la ziua cand se raspandesc iarasi pe camp, dupa hrana pana la apusul soarelui 

Nu este o pasare singuratica si in stoluri parcurgand in zbor distante mari cautand terenuri cultivate cu hrana indestulata pe  izlazuri, porumbisti, lanuri de cereale, unde isi cauta hrana. In timpul verii  ciorile se retrag in jurul surselor de apa iar in lipsa acestora zboara pana gasesc marile rauri . Iarna ciorile intra in sate unde isi cauta hrana pe langa locuintele omenesti.

In  luna februarie-martie ciorile cu varsta peste 3 ani incep  imperecherea .

Dupa imperechere, ciorile cuibaresc in pomi foarte inalti formand colonii de cuiburi in salcimi, plopi si in arbori izolati.

Coloniile de ciori de regula sunt constituite de la cateva zeci pana la 500-600 de cuiburi asezate unele langa altele. De regula sunt statorinice si isi intemeiaza coloniile an de an in aceleasi locuri unele cuiburi fiind populate an de an de aceleasi perechi de ciori. Cuibaritul este greu de neobservat deoarece in aceasta perioada ciorile fac un zgo¬mot foarte puternic si  caracteristic care se aude la distante mari.

Cuiburile sunt asezate in copaci la ramificatia ramurilor . Masculul de cioara cara lemne uscate sau verzi, iar femela cla¬deste cuibul asezand ramurile uscate la baza cuibului si pe cele verzi, in partea de deasupra. In interior, cuibul este captusit de femela cu lana adunata de pe oi si par de animale , cilti, carpe.

Femela depune ouale la sfarsitul lunii martie inceput de aprilie. O singura femela depune cam 4-5 oua  si daca cumva cuibul este atacat si ouale se pierd  femela mai poate oua a doua oara insa in mod normal ciorile fac un singur rand de pui pe an.

Clocitul oualor dureaza cam 18-21  de zile si ouale sunt clocite doar de femele ,masculul de cioara asigurandu-I hrana. Dupa iesirea puilor din oua femela ramane in cuib inca 10 zile si abia apoi ii lasa singuri si pleaca impreuna cu masculul in cautarea hranei. Puii sunt hraniti in primele 3 saptamani de la iesire cu larve de insecte de regula aproape toate fiind daunatoare plantelor de cultura si  de aceea in aceasta perioada ciorile sunt foarte folositoare.

Puii incep sa zboare abia dupa 30-32 de zile de la iesirea din oua.

Cioara de semanatura este o pasare folo¬sitoare in perioada cresterii puilor datorita numeroaselor specii de in¬secte si rozatoare mici daunatoare cu care-si hranesc puii .Totusi sunt percepute ca daunatoare in regiunile in care sunt numeroase si distrug  plantele cultivate si uneori atacand puii de gaina si ouale altor pasari mici care sunt mari consumatoare de insecte .

Primavara si toamna, ciorile ataca culturile de cereale de curand semanate sau incoltite sau distrug varfurile stiuletilor de porumb.

Vara ataca pomii fructiferi ca cei de cires si visin , culturile  verzi de mazare din pastai, boabe de porumb cand acesta se afla in lapte, tot felul de seminte de plante cultivate sau salbatice, tuberculi.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK