Paduchele lanos al vitei-de-vie (Pulvinaria betulae)

La paduchele lanos al vitei-de-vie femela este piriforma avand culoare castaniu-roscat cu cate 4 – 5 striatii asezate in plan transversal pe corp.Antenele paduchelui sunt compuse din cate 7 articole oranduite dupa marime  astfel : 3,2,4,5,7,1,6. Sacul oviger (sacul in care isi tine ouale) este situat la partea poste¬riaora si este alcatuit din fire de matase avand culoare alba . Au spini stigmali care au lungime inegala intre ei iar spinul median e cel mai lung dintre ei .Paduchii lanosi ai vitei-de-vie masoara in lungime numai 7 – 8 milimetri .

Femela de paduche depune oua care au forma ovala si culoarea cafeniu–caramizie avand dimensiuni mici de numai 0,3- 0,4 milimetri .

Larvele de paduche lanos  de varsta a-I-a sunt de culoare cafeniu-roscata avand forma subeliptica si dimensiuni estrem de mici de numai 0,4-0,5 milimetri.Larvele de varsta a-II-a sunt de culoare bruna deschis chiar galben si au dimensiuni ceva mai mari intre 0,9-1,2 milimetri. Masculul de paduche lanos al vitei-de-vie are culoarea roscat-caramizie cu toracele de un castaniu roscat sau galben-roscat  avand antene compuse din cate 10 articole pubescente asezate dupa marime in urmatoarea ordine : 4,6,5,7,8,9,10,3,2,1 . Pigidiul are  2 lobi parosi cu cate  4 sete asezate in grupe de cate 2 sete  si cate  3 spini dispusi intre cele doua grupe de sete . Lungimea corpului la masculul de paduche lanos al vitei-de-vie ajunge intre 1,0-1,2 milimetri.

  Prezenta daunatorului poate fi observata usor de obicei pe butucii si coardele de vita-de-vie infestata in perioada lunii Mai  cand paduchii avand saci ovigeri albi sunt ingramaditi in colonii cu o densi¬tate foarte mare .

Paduchele lanoas sau testos al vitei-de-vie este raspandit in tara noastra incepand din zona de stepa si pana in zonele mai inalte ca cea a  fagului. Prefera cu precadere soiul de vita-de-vie direct producator  numit  ,,Terras 20" care creste cu preponderenta in in campia dunareana.

Paduchele lanos al vitei-de-vie are o singura generatie pe an si ierneaza numai in stadiul de femela . La venirea primaverii cand temperaturile cresc  femelele de paduche  incep  sa se hraneasca  ajungand la stadiul de adult  in luna mai  cand depun ouale . O singura femela de paduche lanos poate depune intr-o  perioada ovipozitara cuprinsa in medie intre 18- 24 de zile aproximativ 2000 de oua .

   Ouale de paduche incubeaza intr-un timp relativ lung de mai bine de 30 de zile iar larvele apar abia in a II a  jumatate a lunii iunie. Imediat dupa aparitie  larvele migreaza si se fixeaza pe dosul frun¬zelor de vita-de-vie  unde se hranesc sugand seva intre 35 si 40 de zile  dupa care naparlesc si se transforma in larve de varsta a–II-a. 

Stadiul de larva de varsta a-II-a  dureaza  mai putin si anume numai 20 – 24 de zile dupa care larvele napar¬lesc cea de-a doua oara si devin femele de paduche lanos al vitei-de-vie imature si nimfe.

In jumatatea a-II-a lunii august  dupa o perioada de nimfoza de 14 – 18 zile din nimfe incep sa apara masculii .Imediat dupa aparitia masculilor incepe perioada de imperechere cate tine intre  sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie  dupa care femelele imature fecundate ierneaza, iar primavara urmatoare  prin naparlire se transforma in femele adulte si in luna mai incep depunerea oualor.

Stadiul de femela matura dureaza intre 235  si 245 de zile iar cel de femela adulta intre 28 si 30 de zile adica la un loc cam 9 luni de zile.

Dezvoltarea paduchelui lanos al vitei-de-vie este mai scurta cu 2 saptamani daca acesta se dezvolta pe vita-de-vie si este mai lung daca se dezvolta pe alte specii de arbusti cum ar fi  coacazul  deoarece difera compozitia chimica a sevei plantei parazitate.

Paduchele lanoas al vitei-de-vie  ataca cu precadere soiurile indigene , portaltoiul si mai ales vita-de-vie direct producatoare. Dintre soiurile de vita direct producatoare, paduchele  prefera indeosebi soiul  ,,Terras 20".

In afara de vita-de-vie, paduchele ataca si diferiti arbori si arbusti fructiferi cum este nucul si coacazul, precum si unii arbori si arbusti de ornament ca: plopul, salcia, salba moale. Numarul plantelor atacate trece de 40 specii botanice.

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK