Paduchele piersicului (Appelia schwartzi )

La Paduchele Piersicului femelele aptere adica fara aripi  denumite si  fundatrigene sunt de forma globuloasa adica rotund usor cilindrice , avand  capul de culoare bruna  negricioasa, iar culoarea corpului este  verde-galben deschis  sau uneori cafenie inchis prezentand in jur de  7 sau 8 benzi in plan transversal  mai inchise la culoare  . Antenele  Paduchele Piersicului sunt galben deshis  si au pe  articolul cinci  o singura senzorie , corniculele sunt mai scurte, iar coada aproape inexistenta este foarte  scurta. Lungimea corpului Paduchelui  Piersicului variaza intre  2 si 4 milimetri deci pe o plaja destul de mare de la individ la individ .

Femelele de Paduchele Piersicului ,cele aripate au capul si toracele de culoare neagra si lucioase, iar abdo¬menul este de culoare  verde-galben deschis  prezentand pe  mijloc o pata  si patru  benzi pe laterala corpului de culoare bruna  . Antenele sunt brun inchis, mai scurte decat lungimea corpului , de culoare fumurie negricioasa   si au  articolul trei  prevazut cu pana la 20-30 de senzorii, iar pe articolul 4  inca  9 sau 10 senzorii .

 Paduchele Piersicului formeaza colonii pe dosul frunzelor de piersic si pe varfurile lastarilor tineri . Frunzele atacate de acest daunator  se deformeaza si se rasucesc capatand o  for¬ma de buchet  . Cand atacul este puternic, ramurile pomilor infestati raman degarnisite de muguri in anul urmator lucru ce afecteaza direct productia de fructe a pomului .

Paduchele piersicului este raspandit in toata tara noastra  mai frecvent este intalnit in livezile de piersici din stepa, silvostepa si zona padurilor de  foioase in special stejar.

Paduchele Piersicului  nu migreaza.

Dezvoltarea sa are loc integral pe pomii si in livezile de piersic, prun, mirobolin si pe prunul de ornament .

Primavara relativ devreme , in luna aprilie, din ouale depuse in toamna precedenta  pe scoarta ramurilor pomilor infestati  , dupa eclozare ies  femelele fondatoare asa numitele fundatrix   denumite popular  si matca , care traiesc pe dosul frunzelor , inmultindu-se prin parteno¬geneze vivipara .

In cursul primaverii in functie de conditiile climatice pot  rezulta mai multe generatii de femele de paduche funda¬trigene, care de asemenea se inmultesc partenogenetic vivipar.  Doar for¬ma aripata de Paduchele Piersicului migreaza de la un pom la altul, dand nastere la colo¬nii de virginogene, iar acestea catre toamna, la formele sexupare femele si masculi sexualis care depun oua fecundate ce rezista peste iarna .

Ca si impact asupra productie de fructe si sanatatea plantatiilor Paduchele Piersicului formeaza colonii pe dosul frun¬zelor de piersic si in cazul invaziilor puternice, chiar pe lastari tineri , pe pedunculul fructelor si pe inflorescente pomilor . Cand atacul se produce in masa frunzele se deformeaza, capatind forma unor pseudocecidii, iar lastarii iau o forma de buchet.

Fructele pomilor atacati puternic raman pipernicite si cad, cele care nu cad isi pierd valoarea comerciala datorita aspectului si pot fi valorificate doar catre produse derivate cum ar fi alcoolul,sucurile sau gemul de piersici  iar pomii atacati tanjesc in dezvoltare si sunt adesea atacati de carii si se usuca , daca nu se iau masuri de combatere se poate pierde aproape toata plantatia .

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK