Cotofana (Pica pica pica)

Tarca, caragata, sarca, Soroka, Biordinaire, Europaischer elster, Magpie.

Cotofana este o pasare care are numai trupul de culoare alba restul partilor corpului cum ar fi : cioc, picioare, cap, piept, spate, aripi, coada si penele din zona  anala sunt de culoare neagra cu reflexe verzi albastrii . Lungimea cotofanei variaza foarte putin de la individ la individ si este de regula cuprinsa intre 45 – 50 de centimetri ,dimensiunea aripilor atinge  cam 18 – 20 de centimetri  iar coada este foarte lunga in comparatie cu corpul si masoara intre 25 – 28 de centimetri.

Cotofana depune oua de culoare  verzui  cu pete si puncte maslanii. Marimea oualor  variaza intre 35- 38 de milimetri lungime si latimea  este de aproximativ 25 – 28 de milimetri .

Cuibul este facut din ramurele subtiri impletite si lipite bine cu lut iar la interior sunt  captusite cu radacini .De regula isi face cuib la joasa inaltime de numai 2 – 5 metri deasupra solului  in locuri bine ascunse si de obicei la bifurcatia unor ramuri de pom mai groase .

Puii se  aseamana cu parintii atat ca sunt mai mici si au coada scurta.

  Fructele atacate sunt ciugulite si depreciate ca valoare comer¬ciala iar semintele de cereale sunt mancate in intregime .

Cotofana este raspandita in toata tara noastra  incepand din zona de stepa si pana la altitudini mai inalte cum ar fi zona zona bradului. In stepa si silvostepa se in¬talneste pe semanaturi si araturi in palcuri de arbori razleti sau in perdelele forestiere de protectie de pe marginea ogoarelor Iar in regiunile de dealuri se intalnesc  in livezi podgorii dar si in  tufisuri, garduri vii, liziere de paduri .

Cotofana nu este un zburator dibaci ,are un zbor greoi pe distante scurte  de regula de pe un pom pe altul si la inaltimi mici  datorita cozii lungi care o impiedica sa zboare atunci cand bate vantul . Cand se deplaseaza pe  sol paseste stangaci si topaie  tinand coada totdeauna oblic si miscand-o de jos in sus  pentru ca sa-si pastra  echilibrul.

Este de felul ei o pasare vioaie si pare  sfioasa dar intrece multe surate in viclenie si prudenta, sesizand cu usurinta pericolul de la distanta, din care cauza se vineaza foarte greu. Primavara umbla in perechi, iar toamna si iarna in carduri de cateva perechi . Cand umbla pe jos in carduri dupa hrana cate o cotofana sta razleata pe stalpii de gard din preajma sau  pe araci ori in coroana copacilor invecinati de unde vegheaza  iar daca observa vreun  pericol  da un semnal de alarma si tot cardul de cotofane isi ia zborul.

Primavara  la sfarsitul lunii februarie cotofanele isi incep constructia cuibului  pe care il termina  la sfarsitul lunii aprilie  cand femela depune  6 – 7  oua. In restul anului, cotofana nu mai depune oua decat in cazul cand cuibul i-a fost stricat.  Cotofana clo¬ceste ouale timp de 18 zile de la depunerea primului ou.

Puii la momentul iesirii din ou  au ochii inchisi si sunt hraniti de parinti, timp de 20 de zile in cuib  dupa care ei trec pe ramurile vecine cuibului, unde stau si mai primesc hrana inca o  saptamana. La capatul acestei perioade trebuie sa fie capabili sa isi ia  zborul alaturi de parinti. Abia dupa 2 ani, puii devin maturi sexual si se pot imperechea.

Cotofana este una dintre cele mai pagubi¬toare pasari. Ea consuma ouale si puii pasarelelor cantatoare, care aduc foloase mari agriculturii deoarece consuma insectele .Astfel o singura pereche de pasarele poate sa consume intr-un sezon peste 10 kg de insecte daunatoare. In afara de acestea, se hraneste cu ouale si puii pasarilor de casa , ataca chiar puii de iepuri si ouale si puii de prepelite, potarnichi .

Foloasele pe care cotofana le aduce distrugand rozatoare si insecte daunatoare sunt prea mici in comparatie cu pagubele pricinuite. S-a constatat ca o cotofina produce de doua ori mai multe pagube decat foloase.

Primavara, cotofana consuma oua si pui de pasarele folositoare sau de interes vanatoresc, seminte de cereale, pui de iepuri, insecte si rozatoare, vara se hraneste cu pui de casa, de pasarele folositoare si de vanat, cu fructe, seminte de canepa iar toamna, se hraneste cu seminte de cereale, stiuleti de porumb, fructe si indeosebi pere, struguri, mere, soareci, iepuri raniti, iar la final in iarna  cu tot felul de seminte si  tuberculi de cartofi .

LASA UN COMENTARIU

COMENTEAZA

COMENTEAZA CU FACEBOOK