Viespea samburoaselor (Neurotoma nemoralis )

Scris de: Seceleanu Cristian

 Viespea Samburoaselor  are capul lat de culoare neagra , cu cateva pete galbene . Antenele sunt deasemenea de culoare neagra si sunt compuse din 20 de  articole .Abdomenul negru viespei are dungi  mai deschise si dispuse in plan transversal iar picioarele au culoarea brune cu coxa , trocinterul si femurul de culoare galbena . Viespea Samburoaselor  are lungimea corpului in jur de 7 sau 8 milimetri .

Depune oua de culoare galbena si forma usor alungita din care dupa eclozare ies  larvele de culoare verde dar cu capul, placile toracice si ultima parte a pantecului de culoare neagra . Lungimea corpului larvelor este de aproximativ 14 -15 milimetri .

Nimfa de  Viespea Samburoaselor  este de culoare  galben deschis spre verde  si este protejata de gogoasa ,asa numitul cocon de matase  . Lungimea nimfei este de numai 7 poate 8 milimetri .

  Pe frunzele pomilor de samburoase  se pot observa  primavara, cand pomii incep sa imboboceasca o multime de  oua galbene  . In coroana pomilor  pe ramuri si lastari  se pot observa cu usurinta cuiburile  de larve verzi . Frunzele pomilor nu pot fi trecute cu vederea fiind complet mancate uneori si pline de excrementele larvelor care stau in tesatura cade matase .

Viespea Samburoaselor  este raspandita mai mult in livezile cu pomi din categoria  samburoaselor  in special in  zona silvostepei si cea de crestere a stejarului .

Prezinta  o singura generatie pe an .

Viespea Samburoaselor  apare primavara, in luna aprilie, cand pomii de prun incep sa  imboboceasca . Imediat dupa  aparitie adultii trec la imperechere si depunerea oualor . Femelele de viespe isi depun ouale pe dosul frunzelor tinere cu precadere inspre varful limbului sub forma de grupuri  asezate frumos in ordine  in randuri paralele, mai rar depuse neregulat . O femela de Viespea Samburoaselor  depune intre 60 si 80 de  oua in minim 2 pana la 5 loturi .Ouale se lipesc de frunze cu o substanta cleioasa secretata de viespe . Urmeaza  perioada de incu¬batie de care este cuprinsa intre  6 pana la 12  zile dupa care ies noile larve .Imediat ce ies din ou larvele isi tes cuiburi din fire ca  de matase , in aceste cuiburi  inglobeaza si frunze care mai tarziu vor fi devorate  aproape complet .

Daca intalnesc mediu propice larvele de Viespea Samburoaselor   cresc repede si pe masura ce cresc  si consuma frunze tinere si suculente cuibul devine neincapator si acestea incep sa-l mareasca  inglobind in el si alte frunze neatacate . Larvele consuma frunzele aproape in intregime, lasind in urma numai  nervurile principale mai  groase . In acest stadiu de larva viespea ramane intre 30 si 40 de zile, dupa care larva coboara pe pamant la baza pomilor si se ingroapa singura in sol  la o adancime destul de mare pentru o insecta asa mica de circa 20 sau 25 centimetri  .La aceasta adancime isi construieste un nou cocon de pamant, in care se pregateste de hibernare peste iarna .Dupa ce hiberneaza toata iarna  ,in primavara devreme imediat ce temperaturile permit in luna martie larva se transforma in nimfe .

Acest stadiu este foarte scurt si dureaza doar 10 -15 zile, dupa care imediat ce pomii imbobocesc din nimfe ies  adultii de  Viespea Samburoaselor  .

Viespea samburoaselor este mai putin raspandita pe teritoriul  tarii  noastra.Aceasta infesteaza  livezile din zona silvostepei, in care, in anii de invazie  poate produce pagube insemnate compromitand productia cu pana la 50% daca nu se intervine urgent cu  masuri de combatere. Lar¬vele de viespe sunt  foarte lacome , putand sa devoreze frunzele  pomilor  pe suprafete foarte  intinse de livada .

Dintre speciile atacate foarte mult sunt pomii  de : prun , cires , visan , piersic  si cais . In anii de invazie fructele raman mici si nu se coc deci nu pot fi folosite nici la consum nici la fabricare de produse derivate ca gemuri ,sucuri iar  pomii desfrunziti pe langa faptul ca isi  pierd recolta din acel an  nu mai pot sa formeza in toamna nici muguri de rod pe ramurile tinere pentru anul urmator astfel incat  recolta de fructe este compromisa si in anul urmator.

Atacul se produce atat in livezi, cat si in pepinierele de pomi frustiferi acestea din urma pierzand materialul saditor deoarece puietii se usuca complet  sau degera in timpul iernii imediat urmatoare din cauza atacului  vorace al larvelor de viespe.

 

0 COMENTARII

LASA UN COMENTARIU